——————————————————- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -
25.09.2017 – Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a publicat “Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protectia Datelor destinat operatorilor”
Acesta este destinat sa constituie un instrument util in activitatea tuturor operatorilor, in considerarea eforturilor acestora de pregatire a implementarii Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date.
Ghidul ofera orientari succinte privind domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2016/679, principalele obligatii ale operatorilor de date in aplicarea Regulamentului General privind Protectia Datelor, prioritizarea actiunilor de intreprins, gestionarea riscurilor, organizarea procedurilor interne.
Se poate descarca de mai jos:
——————————————————- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -
24.06.2015 – Protecția datelor personale: Consiliul UE – propuneri in vederea unui nou Regulament
La 15 iunie 2015 Consiliul Uniunii Europene a adoptat o propunere de Regulament privind protecția datelor cu caracter personal, in contextul adaptării la noile metode digitale de procesare. Astfel, după ce Comisia Europeană și Parlamentul European și-au prezentat propunerile de Regulament in anii precedenți, Consiliul, după deliberări prelungite, a agreat un proiect de Regulament privind protecția datelor personale, care are ca scop declarat „consolidarea nivelului de protecție a datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice și creșterea oportunităților de afaceri în cadrul pieței unice digitale”.
Față de textele propuse de Parlament și de Comisie, textul propus de Consiliu prevede următoarele modificări:
· Amenzile – 2% din cifra de afaceri pentru persoane juridice sau 1.000.000 EUR pentru persoane fizice (față de 5% din cifra de afaceri, respectiv 100.000.000 EUR, cum propusese inițial Parlamentul);
· Crearea unui mecanism de tip ghișeu unic, care va permite unei societăți cu filiale în mai multe state membre să își limiteze contactele cu autoritatea din statul membru în care are sediul central, in detrimentul unui sistem centralizat, care ar putea deservi interesele unei astfel de societăți, indiferent de numărul de filiale / sucursale ale acesteia.
· Obligativitatea raportării incidentelor este reținută și de varianta Consiliului, însă doar pentru incidente serioase;
· Lăsarea la aprecierea statelor membre a posibilității de numire a ofițerilor de protecție a datelor personale în cadrul companiilor. Variantele propuse de Parlament și de Comisie impun numirea acestora pentru companiile mari;
· Lărgirea sferei „interesului legitim” în baza căruia se pot procesa date cu caracter personal, prin includerea în această sferă a activităților de direct marketing.
În varianta propusă de Parlament, noțiunea de „ghișeu unic” sau „one-stop-shop” a fost creată pentru a reduce birocrația și a permite unei entități să se adreseze autorității din țara în care își are sediul principal, iar deciziile luate de această autoritate să afecteze toate filialele entității. Varianta propusă de Consiliu reinterpretează însă noțiunea de “ghișeu unic”, propunând ca procedura să se desfășoare în fața autorităților locale din țara în care se află filiala, respectiv sucursala. Totuși, și în interpretarea Consiliului, „pentru cazurile transnaționale importante în care sunt implicate mai multe autorități naționale de supraveghere, va fi luată o decizie unică privind supravegherea”.
Printre garanțiile și drepturile prevăzute de noul Regulament se numără următoarele:
· obligativitatea operatorilor de a explica persoanelor fizice vizate politicile de securitate într-un limbaj clar si accesibil acestora;
· dreptul la portabilitatea datelor, tradus prin dreptul a transfera date personale de la un operator la altul (spre exemplu, de pe un site de socializare pe altul);
· dreptul „de a fi uitat” care permite, printre altele, dreptul unei persoane de a solicita operatorului să înlăture datele colectate în copilăria acesteia;
· dreptul unei persoane de a solicita instanțelor naționale să revizuiască orice decizie a autorității de protecție a datelor, indiferent de statul membru în care are sediul operatorul de date.
Comisia, Parlamentul și Consiliul urmează să se întrunească în data de 24 iunie pentru a negocia varianta finală a Regulamentului.
Termenul limită pentru finalizarea Regulamentului este sfârșitul anului 2015, iar data prognozată pentru intrarea în vigoare a acestuia este sfârșitul anului 2017.
——————————————————- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -
12.06.2015 – Obligativitatea raportării nefinanciare de către companiile din statele membre ale uniunii europene
În 29 septembrie 2014 Consiliul European a adoptat Directiva 2014/95/EU, prima Directivă privind raportarea nefinanciara de către entitățile de interes public din UE, care a intrat în vigoare în noiembrie 2014.
Directiva 2014/95/UE modifică Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale companiilor de interes public, având termen limită de transpunere în legislațiile statelor membre data de 20 iulie 2015. Modificările aduse prin Directiva 2014/95/UE urmează a fi transpuse în legislațiile statelor membre până cel târziu la data de 6 decembrie 2016.
Directiva 2014/95/UE amendează Directiva 2013/34/UE, în sensul în care introduce obligativitatea raportării performanţei non-financiare în cazul anumitor tipuri de organizații şi a modului prin care implementează o politică proprie privind asigurarea diversității la nivelurile cele mai înalte de conducere.
Directiva 2014/95/UE ia naștere în contextul în care Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă privind prezentarea de informații nefinanciare de către întreprinderi, permițând un nivel ridicat de flexibilitate în acțiune, pentru a se ține seama de natura multidimensională a responsabilității sociale a întreprinderilor și de diversitatea politicilor în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor.
În considerarea sensului și obiectivelor stabilite prin Comunicarea intitulată „Actul privind piața unică — Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii — «Împreună pentru o nouă creștere»”, adoptată la 13 aprilie 2011, Comisia a identificat la rândul său necesitatea de a crește la un nivel înalt și comparabil în toate statele membre transparența informațiilor sociale și de mediu furnizate de întreprinderile din toate sectoarele. Astfel, este necesar ca întreprinderile mari și grupurile de întreprinderi, de interes public, conform definițiilor din Directivă, să întocmească o declarație nefinanciară care să conțină informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.
Entitățile de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare care, la data bilanțului pe o bază consolidată, depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 angajați în cursul exercițiului financiar, includ în raportul de gestiune consolidat o declarație nefinanciară consolidată care conține, în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției grupului și a impactului activității sale, informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv:
- descriere succintă a modelului de afaceri al grupului;
- descriere a politicilor adoptate de grup în legătură cu aceste aspecte, inclusiv a procedurilor de diligență necesară aplicate;
- rezultatele politicilor respective;
- principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din operațiunile grupului, inclusiv, atunci când este relevant și proporțional, relațiile de afaceri, produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective și modul în care grupul gestionează riscurile respective;
- indicatori-cheie de performanță nefinanciară relevanți pentru activitatea specifică a întreprinderii.
La solicitarea prezentării informațiilor, statele membre prevăd că întreprinderea-mamă se poate baza pe cadrele naționale (deocamdată inexistente în România), ale Uniunii (e.g. Eco-Management and Audit Scheme (EMAS), sau internaționale (e.g. United Nations Global Compact (UNGC) etc., în acest caz întreprinderea-mamă precizând cadrele pe care s-a bazat.
O întreprindere-mamă care este de asemenea filială este scutită de obligația de transmitere a declarației nefinanciare dacă întreprinderea-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat sau în raportul separat al unei alte întreprinderi.
Dacă o întreprindere-mamă întocmește un raport separat, corespunzător aceluiași exercițiu financiar, care se referă la întregul grup, indiferent dacă acest raport se bazează sau nu pe cadrele naționale, ale Uniunii sau internaționale, care cuprinde informațiile cerute pentru declarația nefinanciară consolidată, statele membre pot scuti întreprinderea-mamă respectivă de obligația de a întocmi declarația nefinanciară consolidată, cu condiția ca acest raport separat:
- să fie publicat împreună cu raportul consolidat de gestiune, în conformitate cu articolul 30; sau
- să fie pus la dispoziția publicului într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului, pe site-ul întreprinderii-mamă, și să fie menționat în raportul consolidat de gestiune.
Statele membre pot impune ca informațiile din declarația nefinanciară consolidată sau din raportul separat să fie verificate de un prestator independent de servicii de asigurare.
Raportat la transpunerea în legislația românească a Directivei 34, respectiv a Directivei 95, apreciem că prevederile actelor normative de transpunere vor avea incidență directă asupra prevederilor Codului Fiscal, Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Ordonanței de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice etc.
——————————————————- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -
09.06.2015 – Parlamentul European votează noi reguli împotriva spălării banilor
În 20 mai 2015 Parlamentul European a aprobat, cu amendamente, propunerea de Regulament privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri.
Textul aprobat pune accentul, încă din primul articol, pe „rolul esențial în facilitarea fluxurilor ilegale de bani pe care îl au structurile corporative secrete care își desfășoară activitatea în și prin jurisdicție secretă, denumite în mod frecvent și paradisuri fiscale”. Propunerea de Regulament reiterează, totodată, necesitatea unui sistem care să impună prestatorilor de servicii de plată obligația de a se asigura că transferurile de fonduri sunt însoțite de informații cu privire la plătitor și la beneficiarul plății, informații care ar trebui să fie corecte și actualizate.
Amendamentul 7 la propunerea de Regulament aduce o noutate absolută în ceea ce privește datele cu caracter personal. Textul amendamentului prevede că ar trebui strict interzisă prelucrarea suplimentară a datelor cu caracter personal în scopuri comerciale.
Amendamentul 9 la propunerea de regulament prevede obligații pentru prestatorii de servicii financiare și anume obligația de a se asigura că „informațiile cu privire la plătitor și la beneficiarul plății nu lipsesc și nu sunt incomplete”. Totodată, Amendamentul 11 prevede că „prestatorii de servicii de plată ai plătitorului, beneficiarul plății și prestatorii intermediari de servicii ar trebui să aplice măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva pierderii accidentale, a modificării, a dezvăluirii neautorizate sau a accesului neautorizat”. Toate aceste obligații contracarează riscul potențial ca transferurile anonime de fonduri să finanțeze operațiuni teroriste.
Amendamentul 38 la propunerea de Regulament oferă dreptul prestatorilor de servicii financiare să respingă transferul sau să îl suspende, în cazul în care constată că informațiile care însoțesc acest transfer sunt insuficiente.
Prestatorul de servicii de plăți al plătitorului și prestatorul de servicii de plăți al beneficiarului trebuie să țină evidențe cu privire la informațiile care însoțesc transferul de fonduri timp de cinci ani. La expirarea acestei perioade, datele cu caracter personal vor fi șterse, dacă legislația națională nu prevede altfel.
Sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului ajung până la 10% din cifra anuală de afaceri (pentru persoanele juridice) sau până la 5.000.000 EUR sau echivalent (în cazul persoanelor fizice). În cazul în care profitul realizat sau pierderea evitată ca urmare a încălcării Regulamentului pot fi cuantificate, sancțiunea poate ajunge până la de două ori valoarea profitului astfel realizat sau a pierderii evitate.
Propunerea de Regulament va fi transmisă Comisiei Europene în scopul formulării de amendamente, urmând ca apoi să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, urmând a intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicare.
——————————————————- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -
03.06.2015 – Legea privind stimularea investitorilor individuali – business angels
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 / 02.06.2015, a fost publicată Legea nr. 120 / 29.05.2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels (denumită în continuare “Legea Business Angels”).
Legea Business Angels se adresează persoanelor fizice, care doresc să devină investitori individuali – business angels ai unei afaceri aflate în fază incipientă de dezvoltare sau care necesită susținere financiară, în vederea relansării sau dezvoltării acesteia. Investitorii – business angels vor beneficia de anumite facilități fiscale, urmare a dobândirii de părți sociale, prin investiții în microîntreprinderi și întreprinderi mici.
Pentru a beneficia de statutul juridic al unui business angel, investitorul trebuie să să se conformeze / îndeplinească cumulativ anumite condiții:
- deține calitatea de terț față de societate şi dobândește calitatea de asociat al acesteia prin aportul său în numerar la capitalul social al societăţii, rezultând emiterea de noi părți sociale în favoarea sa;
- investește o sumă cuprinsă între 3.000 euro şi 200.000 euro (suma investită va fi plătită prin intermediul sistemului bancar din România şi va fi înregistrată în contabilitatea societăţii);
- investiția este efectuată strict în vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate al societății și planului de afaceri pentru care investitorul individual – business angel va investi;
- nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume propriu sau prin persoane interpuse, mai mult de 49% din capitalul social al societății în cauză;
- dacă mai multe persoane devin investitori business angels, facilitățile fiscale pot fi acordate pentru maxim 49% din capitalul social al societății în cauză, proporțional cu procentul părților sociale deținute;
- nu are fapte înscrise în cazierul fiscal eliberat de autoritățile competente la data efectuării investiției;
- nu este incapabil și nu a fost condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului.
Beneficiarii unor astfel de investiții trebuie să îndeplinească, la rândul lor, următoarele condiții constitutive și de funcționare:
- să fie societăți cu răspundere limitată, în condițiile art. 2 din Legea Societăţilor nr. 31/1990;
- să fie întreprinderi autonome în sensul Legii nr. 346/2004, privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
- să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;
- să nu se afle în incapacitate de plată, stare de insolvență / faliment, să nu fi fost deschisă procedura concordatului preventiv sau lichidării societății.
Având în vedere spectrul limitat al societăților beneficiare, prezenta lege nu acoperă investițiile realizate în societăți care activează în domeniul bancar, asigurări și reasigurări, al pieței de capital, intermedieri financiare sau orice activități în domeniul financiar, tranzacții imobiliare, închiriere active imobiliare, intermediere în domeniul imobiliar, dezvoltare imobiliară, jocuri de noroc și pariuri, producție sau comercializare de oțel, producție sau comercializare de cărbune, construcții de nave maritime și fluviale, producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, consultanță în orice domeniu.
Facilitățile de care beneficiază un business angel sunt de ordin fiscal și vizează:
- scutirea de la impozitul pe veniturile sub formă de dividende, pentru o perioadă de 3 ani, din momentul dobândirii părţilor sociale, pentru dividendele aferente părţilor sociale dobândite;
- scutirea de la impozitul pentru câştigul stabilit din transferul părților sociale, dacă înstrăinarea are loc după cel puţin 3 ani de la dobândire. Valoarea totală cumulată a sumelor pentru care se aplică facilitățile acordate nu poate depăși valoarea investiției efectuate de către toți investitorii individuali – business angels.
Investiția unui business angel va face obiectul unui acord de contribuție, în care se va menționa obligatoriu majorarea de capital social, prin emiterea de părți sociale și prima de emisiune, urmând ca investitorul să înregistreze acordul la registrul comerțului, conform legii.
Legea Business Angel intră în vigoare după 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.